Caloriferul a pornit și pielea te strânge: ce cauți pe etichetă
Pornește caloriferul și pielea începe să te tragă după duș. Mâinile se aspresc, pe gambe pielea devine mată și se cojește, iar buzele crapă. De multe ori se poate îngriji acasă, cu câteva obiceiuri schimbate și o cremă aleasă după ce scrie pe ea.
De ce se usucă pielea când e cald în casă
Pielea devine uscată atunci când pierde prea multă apă. Iarna, căldura din casă îi ia din umezeală, mai ales când aerul are puțină umiditate.
Așa o explică și Academia Americană de Dermatologie (AAD): în aerul uscat, pielea se usucă ușor. Încălzirea din casă sau statul aproape de o sursă de căldură o lasă uscată și crăpată. La asta se adaugă dușurile lungi și fierbinți și săpunurile care spală și grăsimea din piele.
Mâinile sunt de obicei primul loc unde observi, pentru că le speli des și stau mult în apă. Pe corp, uscăciunea apare cel mai des pe gambe. La buze se mai adaugă un obicei de care aproape nu-ți dai seama: le lingi când le simți uscate. Saliva se evaporă și le lasă mai uscate decât erau.
Ce cauți pe eticheta unei creme pentru piele uscată
Pe o cremă pentru piele uscată cauți două feluri de ingrediente: unele care atrag apa în piele și altele care o țin acolo, sub un strat subțire. Le găsești în lista de ingrediente, cu denumirile lor internaționale.
Lista asta are o ordine. Regulamentul european al cosmeticelor (nr. 1223/2009) cere ca ingredientele să fie trecute în ordinea descrescătoare a greutății, iar cele sub 1% pot sta în orice ordine după celelalte. Deci ce vezi în primele rânduri e ce are crema cel mai mult.
Ingrediente care atrag apa
Pe etichetă le recunoști așa: Glycerin (glicerina), Urea (ureea), Sodium Hyaluronate sau Hyaluronic Acid (acidul hialuronic) și Lactic Acid (acidul lactic). În baza de date europeană a ingredientelor cosmetice, CosIng, toate au trecută funcția de umectant. Adică atrag apa și o țin în stratul de sus al pielii.
Ureea și acidul lactic pot înțepa dacă pielea e crăpată sau zgâriată. O usturime ușoară, care trece repede, de obicei nu e o problemă. Dacă ustură de fiecare dată sau apare roșeață, te oprești și întrebi.
Ingrediente care înmoaie și țin apa înăuntru
Emolientele sunt substanțe grase care înmoaie pielea și umplu micile crăpături din stratul de la suprafață. Ocluzivele lasă pe piele un strat fin de grăsime care încetinește evaporarea apei. Pe etichetă le găsești ca Petrolatum (vaselina), Paraffinum Liquidum (uleiul de parafină), Dimethicone, Squalane, Simmondsia Chinensis Seed Oil (uleiul de jojoba) sau Butyrospermum Parkii Butter (untul de shea).
Contează și forma. Unguentele și cremele țin apa în piele mai bine decât loțiunile. Unguentul e cel mai gras și ține cel mai mult, dar pe zonele care se văd, cum e fața, unora li se pare prea greu. La unii oameni, ingredientele ocluzive pot agrava acneea. O variantă comodă e o cremă ziua și ceva mai gros seara.
Dacă pielea e foarte uscată și sensibilă, uită-te și după cuvintele Parfum sau Aroma în listă: așa cere Regulamentul să fie trecut amestecul parfumant. Unele substanțe din parfum, pe care anexa III a regulamentului le cere numite, apar separat, pe numele lor. AAD spune că pe pielea uscată e bine să lași deoparte produsele cu parfum, cu alcool sau cu retinoizi.
Dușul, săpunul și buzele: ce schimbi acasă
Multe dintre lucrurile care ajută sunt obiceiuri: un duș mai scurt și mai puțin fierbinte, mai puțin săpun și crema pusă imediat după ce te ștergi.
La duș
AAD spune cinci până la zece minute, cu apă caldă, și ușa băii închisă, care ajută pielea să se hidrateze. Săpunurile și gelurile de duș obișnuite usucă pielea, așa că ajunge puțin gel de curățare blând, pus doar unde e nevoie, la axile și în zona intimă. După duș, tamponează pielea cu prosopul în loc să o freci. Apoi pune crema cât pielea e încă puțin umedă, atunci rămâne apa în piele.
Mâinile
Pune cremă după fiecare spălat pe mâini, iar la vase sau la curățenie folosește mănuși. Afară, mănușile te feresc și de aerul rece și uscat.
Buzele
Când le simți uscate, încearcă să nu le lingi și să nu le muști. Pune un balsam de buze care nu ustură, de câteva ori pe zi și seara, înainte de culcare. Dacă sunt foarte crăpate, un strat de vaselină albă ține apa mai mult decât ceara sau uleiurile.
Mulți cred că un balsam care furnică sau ustură își face efectul. De fapt, îți irită buzele. Pe buzele crăpate, AAD spune să eviți camforul, eucaliptul, mentolul, aromele de scorțișoară, citrice sau mentă și parfumul. Lanolina apare pe lista lor bună pentru pielea uscată, dar pe lista de evitat pentru buzele crăpate. Când ieși afară, un balsam cu SPF 30 sau mai mult protejează buzele și iarna.
Aerul din casă
Un umidificator în dormitor, pornit noaptea, ajută și pielea, și buzele, mai ales dacă respiri pe gură când dormi. Curăță-l des, ca să nu facă mucegai. Pentru buze ajută și să bei apă destulă.
Ce te întreabă farmacistul înainte să alegi o cremă
La farmacie, spune unde e uscăciunea, de când o ai și ce pui deja pe piele. De acolo vă uitați împreună pe etichete. Uite ce te-aș întreba în farmacie:
- E pe față sau pe corp? Pe față, un unguent foarte gras poate fi prea mult, iar la unii oameni poate agrava acneea.
- Ai pielea crăpată sau zgâriată? Atunci aș lăsa deoparte, pentru moment, cremele cu uree sau acid lactic, care pot înțepa.
- Folosești ceva cu retinol sau alt retinoid? Pe pielea uscată, AAD spune să le lași deoparte. Dacă ți l-a dat medicul, vorbește întâi cu el.
- Ți-a mai dat vreo cremă roșeață sau usturime? Ia cutia cu tine, ca să căutați ingredientul pe etichetă.
Când mergi la medic
Dacă după două săptămâni de îngrijire pielea nu arată mai bine, sau dacă se înroșește, crapă ori te mănâncă tare, mergi la dermatolog. La buze, reperul e de două-trei săptămâni.
Crema hidratantă obișnuită e un produs cosmetic. Regulamentul european spune pentru ce e făcut un cosmetic: să curețe, să parfumeze, să schimbe aspectul, să protejeze, să mențină pielea în condiții bune sau să corecteze mirosurile corpului. Tratamentul nu e pe listă.
Uneori uscăciunea care nu trece ține de altceva decât aerul din casă, de exemplu dermatita atopică, psoriazisul sau o problemă cu rinichii, și atunci are nevoie de un diagnostic. La buze, cauza poate fi o alergie sau o infecție cu ciuperci. Spune-i medicului și dacă o cremă îți dă usturime sau arsură care nu se liniștește după câteva zile.
Pe scurt: duș scurt și cald, puțin săpun, cremă pe pielea încă umedă și un umidificator în dormitor. Pe etichetă cauți glicerină sau uree, care atrag apa, și vaselină, ulei de parafină sau dimeticonă, care o țin acolo. Dacă pielea e sensibilă, fără parfum. Dacă nu știi ce să alegi, ia cu tine crema pe care o folosești acum și citește lista de ingrediente împreună cu farmacistul.
Important: informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul medicului. Dacă ai o afecțiune a pielii sau urmezi un tratament, întreabă medicul înainte să schimbi ce folosești.
Surse
- Academia Americană de Dermatologie, Dermatologists' top tips for relieving dry skin: https://www.aad.org/public/everyday-care/skin-care-basics/dry/dermatologists-tips-relieve-dry-skin
- Academia Americană de Dermatologie, Dry skin: Overview: https://www.aad.org/public/diseases/a-z/dry-skin-overview
- Academia Americană de Dermatologie, 7 dermatologists' tips for healing dry, chapped lips: https://www.aad.org/public/everyday-care/skin-care-basics/dry/heal-dry-chapped-lips
- NHS, Emollients: https://www.nhs.uk/conditions/emollients/
- DermNet, Emollients and moisturisers: https://dermnetnz.org/topics/emollients-and-moisturisers
- Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice, art. 2 și art. 19: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:02009R1223-20260518
- CosIng, baza de date a Comisiei Europene pentru ingrediente cosmetice: https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/cosing/